Run, Forest, Run!

Doi spectatori la un maraton :

“De ce alearga toti oamenii astia? ” intreaba unul.

“Cine ajunge primul castiga un premiu,”  raspunde celalalt.

“Si restul ?!”

Sunt departe de a fi anti-sport. Insa chestia asta cu alergatul sincer, nu mi-a placut niciodata. Mi se pare , sincer , ca o haituiala. Azi m-a sunat un bun prieten , sa imi povesteasca ca in cercul nostru , mai toti prietenii s-au apucat de alergat. Ptiiu, drace’ .

Maraton Bucuresti Mai 2014

sursa foto : http://www.facebook.com/instantaneeinmiscare

Dar daca nu imi place, asta nu inseamna ca nu il apreciez si il respect. Ba dimpotriva. Cand te duci prin Europa, in orice tara civilizata , lumea face miscare. Si despre asta e vorba. Cum de aproape un an stau departe de Bucuresti, in mijlocul naturii, cu miscare aproape zilnica, si vad beneficiile clare pe pielea mea, nu pot sa nu apreciez, chiar si de la distanta organizarea evenimentelor de gen maraton, Faptul ca se organizeaza si se trag astfel semnale de alarma pentru a constientiza importanta educatiei fizice in viata ta ca si individ mi se par cel putin de bun augur. Mai ales cand SPORTUL A AJUNS SA FIE OPTIONAL. – SPRE RUSINEA A NOASTRA A TUTUROR.

Weekendul ce s-a sfarsit a gazduit un eveniment Vad in schimb tot soiul de reactii adverse – ba ca nu s-a putut circula, ba ca unii au treaba, ba te miri ce motive… Bai fratilor, aveti METROU. Ca Bucurestiul are probleme cu traficul, este adevarat. Dar va avea mereu, cu sau fara maratoane. Pentru ca nesimtirea e mare. Dar ca romanul nostru e al drac’ de puturos si mare iubitor de confort este la fel de adevarat. Fratilor, promovati miscarea.

Asa ca , desi nu imi place acest sport – VA FELICIT PE TOTI CARE PARTICIPATI LA ASTFEL DE MANIFESTARI.

De final, vreau sa va dedic si o melodie asa de suflet.  Este transpunerea unei povestiri scrisa in ’59 de Alan Sillintoe care are ca si erou principal un tanar care gaseste in alergare o filosofie de viata. Cantata, de IRON MAIDEN.